De ce?

Pentru că eram curios să văd ce se întâmplă în corpul meu după ce mănânc. Nu ce spune internetul că ar trebui să se întâmple. Ci ce arată efectiv datele mele.

Așa că mi-am cumpărat un Dexcom ONE+, l-am aplicat pe braț și am început să testez diferite alimente, băuturi și mese.

După primele 10 zile, am rămas cu câteva observații interesante.

1. Două alimente pot produce curbe foarte diferite

Primul lucru care m-a surprins a fost cât de diferit poate arăta graficul glicemiei în funcție de ce consum.

De exemplu, când am băut 330 ml de Coca-Cola normală, glicemia mea a urcat de la 95 la 159 mg/dL.

O diferență de 64 mg/dL.

Când am testat varianta Zero, în aceeași cantitate, graficul a rămas aproape plat.

Dar diferența dintre cele două băuturi nu a fost singurul lucru interesant.

Am observat că unele alimente produc o creștere rapidă, urmată de o scădere la fel de rapidă. În schimb, anumite mese mai complexe, cum ar fi un burger cu cartofi prăjiți, mi-au menținut glicemia ridicată mai mult timp.

Asta m-a făcut să înțeleg că un singur număr nu spune întreaga poveste.

2. Un vârf mare nu explică tot graficul

La început, mă uitam în special la valoarea maximă.

Cât de sus a urcat?

Doar că, după mai multe teste, am început să fiu interesat și de ce se întâmplă după acel vârf.

Cât durează până ajunge acolo? Cât timp rămâne ridicată? Revine aproape de valoarea inițială?

În multe dintre testele mele, glicemia a urcat destul de repede, dar a și revenit relativ rapid spre intervalul în care stă de obicei, în jur de 85–95 mg/dL.

Nu înseamnă că pot declara un aliment sănătos sau nesănătos din acest motiv.

Înseamnă doar că am început să privesc curba completă, nu doar cifra cea mai mare.

3. Am început să pun mai multe întrebări

Poate cea mai utilă parte a experimentului nu a fost un rezultat anume, ci faptul că mi-a stârnit curiozitatea.

Dacă mănânc aceeași masă în altă ordine, se schimbă ceva?

Dacă merg după masă, observ o diferență?

Dacă dorm mai puțin, răspund diferit la aceeași mâncare?

Sunt întrebări pe care vreau să le investighez prin teste separate, nu concluzii pe care le-am demonstrat deja.

Ce nu mi-a spus senzorul

Un lucru important: senzorul măsoară glucoza din lichidul interstițial, nu insulina și nici toate aspectele sănătății metabolice.

În plus, un experiment făcut pe mine nu îmi spune cum va răspunde altcineva.

Nu mi-am cumpărat senzorul ca să împart alimentele în bune și rele. Și nici ca să mă sperii de fiecare dată când graficul urcă.

L-am cumpărat pentru că voiam să înțeleg mai bine ce se întâmplă.

După 10 zile, nu am toate răspunsurile. Dar am întrebări mai bune și date reale de la care să pornesc.

Iar pentru mine, acesta este un început bun.

Notă: Acestea sunt observații personale, nu recomandări medicale. Răspunsul glicemic poate fi diferit de la o persoană la alta.